|
|
|
inforom |
|
|
14.05.2003 / dwelle Subapreciat: pericolul abuzului de tehnica informaţională
Relatare transmisă
de la Bonn de Insa Wrede, tradusă şi adaptată de Valeriu
Lazăr. Internetul există
de abia 20 de ani şi avea iniţial rostul să faciliteze
schimburile de informaţii ştiinţifice. Între timp, fantezia nu
mai cunoaşte limite în utilizarea sa practică. De reţeaua
electronică globală profită particulari, firme,
administraţia şi, mai nou, comerţul. Anul trecut, cifra de
afaceri - doar cea din Germania - a atins aproape 48 de miliarde de dolari.
Ori tocmai în comerţ, Internetul cunoaşte o limită:
securitatea. Să fie oare posibilă într-un sistem haotic? Iată
tema discutată timp de trei zile de experţi din economie,
ştiinţă şi administraţie, la cel de al 8-lea Congres
German al Tehnicii şi Securităţii Informaţionale, de la
Bonn. Merge repede: ajunge un
singur clic cu mouse-ul şi codul cartolinei de credit îşi ia zborul
prin Internet. Prin cabluri telefonice subterane, traversează
oraşe, continente şi oceane, serverii centralelor de racord, până
la computerul destinatarului. Itinerariul nu e previzibil, fiindcă
parcurge conductele tocmai vacante. E esenţa circumstanţelor
haotice din reţea. Cu toate acestea, hackerii reuşesc
să-şi croiască drum spre astfel de date sensibile, să
facă din ele bani peşin. Şi totuşi, Willi Berchtold, din
partea asociaţiei germane BITKOM - a Economiei Informaţionale,
Telecomunicaţiilor şi Mediei - crede în viitorul Internetului.
Firmele, administraţia publică, oamenii de ştiinţă,
artiştii şi particularii vor face uz deplin de Internet numai
dacă transferul informaţiilor se va derula absolut sigur şi
confidenţial. Dacă vor putea stabili prin el înţelegeri
justiţiabile, cu identificarea incontestabilă a partenerilor de
afaceri şi clienţilor, cu certitudinea pentru consumatori, că
sfera lor privată e deplin protejată. Asemenea protecţie o
asigură de ani de zile programe antivirus, dar tehnologiile de la baza
fluxului informaţional prin reţea se dezvoltă continu, ceea ce
pretinde perfecţionarea şi reînnoirea paralelă, în acelaşi
ritm, a măsurilor de securitate. Ori Willi Berchtold deplânge că
multe firme ezită să investească sumele mari necesare
măsurilor de securitate noi, ba că unele nici măcar nu
sesizează necesitatea protecţiei sistemelor lor. Cu toate că
jumătate din firmele germane au fost de acum victime ale unor atacuri cu
viruşi, doar o treime din ele dispune de reglementări sistematice
ale securităţii lor informaţionale. După Berchtold, o
neglijenţă periculoasă, mai ales că densitatea
reţelei sistemului economiei creşte rapid, prin dezvoltarea
continuă a noilor tehnologii. În acelaşi ritm cresc daunele produse
prin hackeri, viruşi şi criminali. Studii recente probează
că pagubele provocate firmelor se ridică la 50.000 până la 2
milioane de euro - cu tendinţă crescândă. Motiv pentru care
piaţa securităţii în tehnologia informaţională
promite creşteri substanţiale. Anul trecut s-au investit în ea
peste 9 miliarde de euro, până în anul 2005, volumul e apreciat la 18
miliarde. Willi Berchtold vede aici şansa specialiştilor germani.
Citez: "Sistemele de securitate fac parte din puţinele segmente în
care firme germane mai pot reclama prioritatea tehnologică pe piaţa
mondială. Prin cooperare între economie şi politică trebuie
întreprins deci totul pentru promovarea acestei tehnologii-cheie." În
concluzie: încă nu e imaginabilă securitatea absolută, prin
tehnologii de securitate ca impuls pentru economie şi frână pentru
hackeri şi creatori de viruşi. Doar cea relativă, cu condiţia
ca autorii sistemelor de securitate să-i devanseze veşnic,
măcar cu un pas. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
